LUCRARI DE LICENTA - DISERTATII IN DREPT - STIINTE JURIDICE – ADMINISTRATIVE
Drept Constitutional si Institutii Politice

Istoria Guvernului Incepand din 1989 Pana in Prezent

Avatar of Felix2023ro_3 0

Dеşi рrоblеmа sераrаţiеi рutеrilоr în stаt аrе о istоriе lungă nu sе роаtе аfirmа сă s-а сristаlizаt о соnсерţiе unitаră în асеаstă рrivinţа, сu tоаtе сă în рrасtiса stаtеlоr dеmосrаtiсе рrinсiрiul funсţiоnеаză sub difеritе fоrmе.

În tеоriа сlаsiсă а sераrаţiеi рutеrilоr în stаt, рutеrilе guvеrnаmеntаlе sunt rеunitе în nоiţiunеа dе Еxесutiv, саrе аr dеfini рutеrеа dе а рunе în арliсаrе, dе а еxесutа lеgislаţiа. Tеrmеnul dе Еxесutiv nu еstе ре dерlin sаtisfăсătоr dеоаrесе оrgаnеlе роlitiсе, dеnumitе аstfеl, аltеlе dесât Раrlаmеntul sаu оrgаnеlе judесătоrеşti nu sе mărginеsс dоаr lа а еxесutа lеgilе, сi аsigură dirесţiа gеnеrаlă а роlitiсii stаtului, роtrivindu-li-sе tеrmеnul dе guvеrnаnţi, ре сând Раrlаmеntul аsigură mаi dеgrаbă о funсţiе dе соntrоl şi dеlimitаrе.

Реntru саzul соnсrеt аl Rоmâniеi еxistă dоuă саtеgоrii dе guvеrnаnţi: Рrеşеdintеlе şi Guvеrnul, întrе асеstе dоuă аutоrităţi еxistând о аnumită duаlitаtе саrе fасе са rеgimul роlitiс rоmânеsс să fiе dеfinit са unul sеmi-рrеzidеnţiаl, dеоаrесе şеful stаtului nu аrе dоаr un rоl рur оnоrifiс, сi рutеri rеаlе ре саrе lе роаtе еxеrсitа în rароrt сu Раrlаmеntul рrin intеrmеdiul mеsаjеlоr, сu Сurtеа Соnstituţiоnаlă рrin numirеа unui număr dе judесătоri аi асеstеiа şi сu Guvеrnul sаu îmрrеună сu асеstа, рrесum şi drерtul dе а rесurgе lа rеfеrеndum.

Рutеm аfirmа сă, ре fоndul соnjunсturii роlitiсе şi а rароrtului dе fоrţе, Guvеrnul dеvinе rеzultаtul  vоinţеi соmunе а Рrеşеdintеlui şi Раrlаmеntului şi еstе рrеsuрus сă dоаr сu grеu şi-аr рutеа еxеrсitа mаndаtul fără înсrеdеrеа Şеfului Stаtului.

În luсrаrеа dе fаță, nе-аm рrорus rеаlizаrеа unеi аnаlizе а guvеrnеlоr din Rоmâniа înсерând сu аnul 1989 рână în рrеzеnt.

Teoria Generala a Dreptului

Democratia si Statul de Drept

Avatar of Felix2023ro_3 0

Democraţia  sau „conducerea de către popor” provenind din limba greacă („demos-popor şi kratos-putere”)  reprezintă o formă de organizare şi conducere statală, în care puterea aparţine poporului şi  pe care acesta, sub virtutea dreptului său o poate exercita în mod direct sau indirect prin reprezentanţii săi aleşi. Democraţia ca fenomen politic are rădăcini înfipte adânc în societatea umană de a lungul timpului dezvoltării istorice. Cel mai bine este reprezentată prin următoarea frază devenită celebră: „Conducerea poporului, de către popor, pentru popor”[1] .

Democraţia este un concept foarte disputat în ultima vreme, ce pendulează între cel mai bun regim politic funcţional creat vreodată de către om şi cei care îl consideră un sistem limitat, încurcat în propriile sale structuri şi idealuri ce va aduce în final apusul civilizaţiilor.

O societate utopică a fost visul de aur al umanităţii, iar noi am încercat în tot acest timp cu paşi mai mici sau mai mari să evoluăm spre acel vis. Uneori de-a lungul istoriei au apărut şi regrese, dar asemeni timpului societatea umană nu poate merge decât înainte.

Dacă privim istoria democraţiei, realizăm faptul că ea a fost un sistem pe care omul l-a adoptat în mod natural. Oamenii au fost născuţi să beneficieze de libertatatea de a alege, religia i-a învăţat că  pot face diferenţa între bine şi rău iar societatea le-a arătat că pot face o multitudine de alegeri în viaţă. Însă în anumite momente societatea impune oamenilor anumite modele de conduită ce trebuiesc urmate pentru o bună desfăşurare a interacţiunii socio-umane cu ceilalţi membrii ai ei.

[1]   Lincoln Abraham , USA Constituţion, Pennsylvania, 1787,p.258

Criminalistica

Criminalistica – Modelului Conflictual

Avatar of Felix2023ro_3 0

Reprezentând o prioritate a grupului, dai şi un punct de referinţă pentru diferitele situaţii sociale, normele sociale şi juridice indică ceea ee este drept sau nedrept, moral sau imoral, licit sau ilicit, legal sau ilegal etc., stabilind deci zona de permisivitate a acţiunii şi comportamentului indivizilor. Insă, această zonă nu este precis delimitată sau circumscrisă, în interiorul ei putând apărea, puncte de toleranţă” sau de permisivitate unde comportamentul individului poate varia sensibil, depăşind limitele (fie de sus, fie de jos), normative şi instituţionale acceptate.

Această „variaţie” de comport a meu te se datorează şi faptului că, fiind elaborate într-o manieră generală şi impersonală, normele sociale şi juridice nu stipulează în detaliu nici modalităţile şi nici mijloacele concrete prin care indivizii pot să îndeplinească sau nu rolurile prescrise în funcţie de statusul lor social.

Pentru acest motiv, în orice societate pot apărea diferite tipuri de comportament, a căror gamă include atât pe cele conformiste, Regaliste” şi „legitimiste”, cât şi pe cele inovatoare, nonconformiste, evazioniste sau deviante.

Varietatea şi diversitatea acestor comportamente sunt influenţate, în mare măsură, atât de caracteristicile diverşilor actori sociali şi de condiţiile concrete în care se desfăşoară acţiunile lor, cât şi de perceperea şi receptarea diferită a „. Mesajelor” şi „codurilor” incluse în forme, concretizate fie în acceptarea şi suportarea acestora, fie în respingerea şi transgresarea lor. În consecinţă, orice societate se confruntă, într-o mai mică sau mai mare măsură, cu manifestări de transgresiune a normelor când, în funcţie de anumite criterii pot lua forme de devianţă sau de criminalitate (delincvenţă).

Administratie Publica

Contractele Administrative

Avatar of Felix2023ro_3 0
  1. Rarincescu în lucrarea să intitulată „Contenciosul ad Administrativ român”, din 1936, publicată în cadrul Editurii Bucureşti făcea referire la faptul că teoria contractului administrativ şi-a făcut apariţia în dreptul francez modern, ca o creaţie a jurisprudenţei Consiliului de Stat, pentru că ulterior această jurisprudenţă să fie conceptualizată în cadrul doctrinei administrative.[1] Unul din primii autori francezi care dezvoltă această teorie a fost Laferriere, care şi-a susţinut opiniile asupra conceptelor administrative în lucrarea: „Trăite de la jurisdiction administrative et du recours contentieux”, iar fondatorul concepţiei clasice este considerat pe bună dreptate profesorul Gaston Jeze, care şi-a fundamentat teoria pe o lungă perioadă de timp, respectiv 1904 – 1937, timp în care a elaborat studii, articole în serial (exemplu: articolul intitulat „Teoria generală a contractului administrativ”, care a apărut în „Revistă de drept public” în perioada 1930 – 1937), monografii, tratate.

În lucrarea să fundamentală intitulată „Principii generale ale dreptului administrativ”, apărută în şase volume (vol.1 = Tehnica juridică, vol.2 = Noţiunea de serviciu public, vol.3 = Funcţionarea serviciilor publice, vol.4 = Teoria generală a contractelor administraţiei, vol.5 şi vol.6 = Contractele administrative) în perioada 1920-1936, Gaston Jeze a acordat o atenţie deosebită acestui capitol reprezentat de contractul administrativ, lucru care reiese şi din faptul că în aceeaşi perioadă, profesorul a mai definitivat şi o altă lucrare, intitulată: „Contractele administrative de Stat, ale unităţilor administrativ teritoriale, ale comunelor şi ale stabilimentelor publice” (apărută în anii 1927 şi 1932). Continuând pe aceeaşi linie, profesorul Gaston Jeze a ţinut cursuri speciale pe tema contractelor administrative la facultăţile de drept din Paris.

[1] C. Rarincescu, Contenciosul administrativ român, Bucureşti,1936, p. 19

Drept Civil

Contestatia in Anulare in Procesul Civil

Avatar of Felix2023ro_3 0

Calea de atac ordinară la îndemâna părţii interesate, care nu este ţinută să-şi încadreze cererea în anumite motive strict prevăzute de lege rămâne apelul, iar căile extraordinare de atac, care pot fi exercitate de către partea interesată numai în cazurile şi condiţiile reglementate expres de normele procesuale, reunesc: recursul, contestaţia în anulare, revizuirea.

Decurgând din principiile de exercitare a căilor de atac, ca regulă fundamentală în materie, se constată că noul Cod de procedură civilă reglementează expres ordinea de exercitare a căilor de atac, în sensul că, atâta vreme cât partea are deschisă o cale de atac ordinară, ea nu poate exercita o cale extraordinară de atac [art. 459 alin. (1) NCPC].

Astfel, dacă apelul nu este exercitat, deşi este prevăzut de lege, contestaţia în anulare nu poate fi formulată, iar în privinţa raportului dintre apel şi recurs, noul Cod de procedură civilă cuprinde reglementări speciale .

În cazul revizuirii, soluţia impusă de art. 459 NCPC se menţine în egală măsură, calea de atac extraordinară nefiind deschisă părţii dacă aceasta are deschis apelul.

între căile de atac extraordinare, care pot fi exercitate şi concomitent, noul Cod de procedură civilă prevede că recursul se soluţionează cu prioritate, astfel că în raportul dintre acesta şi contestaţia în anulare, cea din urmă se analizează numai după ce se judecă recursul.

Recursul şi revizuirea, care se pot exercita de asemenea şi concomitent, potrivit alineatului final al aceluiaşi text, vor fi soluţionate în ordinea dată de lege, respectiv mai întâi recursul, astfel că, dacă revizuirea viza acelaşi motiv, se va impune soluţia din recurs.

Noul Cod de procedură civilă menţine şi clasificarea care distinge în funcţie de instanţa care este competentă să le soluţioneze între căi de atac de reformare, prin care se realizează controlul judiciar şi care sunt soluţionate de instanţele superioare şi căi de atac de retractare, care se adresează chiar instanţelor care au pronunţat hotărârea respectivă şi care vizează retragerea propriei hotărâri şi pronunţarea alteia, legale.