În cel mai larg sens al cuvântului prin tratat se înţelege un acord de voinţă între subiectele de drept internaţional supus normelor dreptului internaţional[1].
În conformitate cu art.2 pct. 1 din Convenţia de la Viena din 1969 referitoare la dreptul tratatelor, prin tratat se înţelege: „un acord internaţional încheiat între state în formă scrisă şi guvernat de dreptul internaţional, fie că este consemnat într-un singur instrument sau în două sau mai multe instrumente conexe şi oricare ar fi denumirea lor particulară.”
O altă definiţie care ţine cont de aspectele de fond ale tratatului este următoarea: tratatul este expresia voinţelor concordante emanând de la subiecte de drept, înzestrate cu capacitatea necesară, în scopul de a produce efecte juridice reglementate de dreptul internaţional.
Tratatul a mai fost definit ca un act juridic exprimând acordul de voinţă intervenit între state ca principale subiecte de drept internaţional sau între acestea şi alte subiecte de drept internaţional sau numai între acestea din urmă în scopul de a crea, modifica sau stinge drepturi şi obligaţii în raporturile dintre ele[2].
O altă definiţie dată tratatului este aceea conform căreia: „tratatul este expresia voinţei concordante a statelor încorporată într-un document scris încheiat în scopul de a produce efecte juridice şi reglementat de dreptul internaţional[3].
[1] GRIGORE GEAMĂNU- „Drept internaţional public”, vol. II, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983, pag. 62-63.
[2] RALUCA MIGA-BESTELIU – „Drept Internaţional – introducere în dreptul internaţional public”, Editura „All Educaţional” Bucureşti 1997 pag. 262.
[3] ALEXANDRU BOLINTINEANU, ADRIAN NĂSTASE – „Drept internaţional contemporan”, Bucureşti, 1995, pag. 24.